Bine-i să fii om al dreptății,
Să rămâi sărac, dar drept
Decât om al strâmbătății
Pe calea largă a răutății,
S-ajungi „mare înțelept”,
Dar să fii cu alții nedrept.

Din vecii până-n vecii
Dumnezeu este cârmaci.
Drept e El în tot să știi
Noi suntem ai Lui copii!
Și Lui, dragul meu, îi placi
Numai când dreptate faci.

Nu nedreptății pe nimeni
Nici în vorbă, nici în faptă,
Dacă vrei și tu asemeni
Ca să fii tratat de oameni.
Judecata Domnului e dreaptă
Și când dă, și când așteaptă.

Și dreptatea Lui tot vine
Mai târziu sau mai devreme,
Chiar dacă omului nu-i convine
Când rămâne de rușine.
Chiar dacă nu se teme,
Toate au la El o vreme!

Să nu osândești săracul
Cât nu ești în starea sa.
Prea ușor îți pare sacul
Când îl cară-n spate altul,
Dar nu judeci tot așa
Când e pe spinarea ta.

Când îți cauți binele tău,
Nu prea mult te agita.
Altuia nu-i face rău
Că te vede Dumnezeu.
Când usuci cămașa ta,
N-o uda pe-a altuia.
Amin (Duminică, 12 aprilie 2020)